search
top

Plăcinte „Cocteil de brânzeturi”

Într-o după-amiază frumoasă de început de iarnă, am avut fericita ocazie să stau la un pahar de vorbă românească împreună cu participanții la Conferința „Ambasadorii limbii române în școală”, organizată de AGIRoMD, în frunte cu neobosita și plina de idei frumoase Mariana Marin, președinta Asociației.

Și am tras cu urechea la dialogul dintre doamna Eugenia Marin și domnul profesor Ioan Dănilă din Bacău. Era un dialog culinar, despre un viitor dicționar de bucate autentice românești, la care lucrează domnul profesor Dănilă. Puteam eu oare să fiu surd, dacă era vorba de bucătărie?…

Rețeta plăcintelor delicioase despre care vreau să povestesc am furat-o de la doamna Marin. Și, ca să nu fiu învinuit de plagiat, am intervenit (creativ, cred eu) un pic în rețetă, să mă dau și eu specialist într-ale plăcintelor. Că doar nu din pod a căzut zicala ceea a noastră (La plăcinte – înainte, la război – înapoi.)

Deci, am luat un boț de brânză de vaci (în care am spart două ouă de găină), o bucată de cașcaval și o felie de brânză de oi. Cașcavalul și brânza le-am dat prin răzătoare:

01

În loc de aluat (cu care, trebuie să recunosc, nu mă prea împac) am luat foi de lavaș armenesc, subțire ca foaia de țigară. Am presărat peste lavașul uns cu un strop de untdelemn puțin cașcaval și nițică brânză de oi, iar la o margine am pus două linguri de brânză dulce de vaci. Și am înfășurat totul ca băieții de la kebabărie.

02
03

Am aranjat plăcintele într-o oală de lut, unsă cu un pic de unt. Strat după strat. Iar fiecare strat de plăcințele l-am uns generos cu smântână. La urmă am pus capacul peste oală și am pus-o pe juma’ de oră în cuptorul încins până la 200 de grade.

04
05

Cât am spălat vesela și am pus-o la locul cuvenit, cât mi-am băut ceaiul uitat la o margine de masă, a trecut și jumătatea ceea de oră.

06

Of, cum să nu pui kile pe tine, când vezi așa deliciu rumeor și crocant, că de arome nici nu mai pomenesc…

Și dacă tot am acoperit cântarul cu un ziar de anul trecut, pun peste plăcințele și două linguri bune din smântâna rămasă. Poftă mare să aveți, dragii mei! :)

Și un mulțumesc frumos, aparte, doamnei Eugenia Marin, de la care m-am inspirat.

07

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

top